Tradiţia obliga tinerii căsătoriţi să-şi construiască o casă şi să o sfinţească întru aşteptarea urmaşilor. Comunitatea participa cu daruri şi cu muncă neplătită la edificarea noii gospodării, iar tânăra familie era datoare să ţină tradiţia.
Tradiţiile legate de nunta şi de luna de miere a însurăţeilor de altădată sunt considerate de noile generaţii, cu fiecare zi care trece, tot puţin relevante şi tot mai ciudate. Totul pare să fie învăluit, din varii motive, într-un soi de mister aproape de nepătruns, pe care generaţiile moderne ajung să-l asimileze cu un fel de ritual al triburilor de sălbatici, inadecvat vremurilor pe care le trăim.
Şi totuşi, cercetătorii în folclor spun că, de fapt, nici măcar nu ştim ce pierdem, căci tradiţiile româneşti care privesc nunta sunt un adevărat „cod al familiei”, deoarece conţin învăţăminte ce au atingere cu psihologia, economia, sociologia şi, nu în ultimul rând, cu ordinea morală.
O lecţie despre ordinea universului
După câte afirmă etnologul Paul Buţă, de la secţia de „Cercetare” a Centrului Cultural Dunărea de Jos din Galaţi, marea majoritate a obiceiurilor de nuntă, dar mai cu seamă cele premergătoare petrecerii şi cele ulterioare (aşa-numita lună de miere) sunt adevărate lecţii despre ordinea lucrurilor în univers.
Obiceiuri precum „curtarea”, „peţitul”, „iertăciunea” sau „logodna” îngemănează suficientă psihologie, sociologie şi management cât să încapă în programa pe doi-trei ani a unor facultăţi de profil, căci rezolvă mai toate dilemele pre-maritale, pornind de la compatibilitatea celor doi pretendenţi la traiul comun şi ajungând până la chestiunile ce ţin de viabilitatea economică a noii familii.
Bucuria nunţii nu era doar un simplu chef cu prietenii (cum a ajuns mai nou), ci un moment în care comunitatea îşi arăta unitatea, solidaritatea, forţa.
”Darul era obligatoriu şi consta în bani, dar nu numai. Se dădeau animale şi păsări, piese de mobilier şi instrumente de bucătărie şi multe altele. Cam tot ce era necesar ca tinerii să pornească bine în viaţă”, spune Paul Buţă.
Citeste mai mult: https://identitatea.ro/luna-de-miere-de-acum-un-secol-insurateii-taiau-o-gaina-prag-si-faceau-claca-la-framantat-lut-pentru-noua-casa/
