Legendele care provin din mitologii precum cea greacă sau cea romană au atras întotdeauna atenția românilor dornici de informații. Una dintre legendele mai puțin cunoscute este cea care îi are drept protagoniști pe Eros, fiul Afroditei, și pe Psyche, o muritoare ce are să devină zeița sufletului.
Zeii și legendele lor se află printre preferințele românilor de ceva vreme, cunoașterea acestora devenind o parte considerabilă a ceea ce noi numim cultură generală. Copiilor le sunt prezentate încă din școală operele lui Homer, iar câteva dintre divinitățile grecești sau romane sunt cunoscute de toată lumea.
Acesta este și cazul Afroditei, zeița greacă a frumseții, un ideal al fizicului și al trăsăturilor plăcute ochiilor. Fiul acesteia, Eros, este zeul iubirii, iar înfățișarea sa ne este bine cunoscută: un băiețel dolofan și frumos, care are în spate arcul cu săgețile iubirii. Exact, Eros este Cupidon, singura diferență este încadrarea în spațiu: astfel că grecii îl numeau Eros, iar romanii Cupidon.
Eros și Psyche: o iubire învingătoare
Povestea noastră urmărește acest personaj aflat la maturitate însă. El primește o saricnă din partea mamei sale, a cărei faimă și adorație era amenințată de apariția unei muritoare extraordinar de frumoasă pe nume Psyche, a treia dintre fiicele unui rege. Afrodita l-a obligat pe Eros să o facă pe tânăra fată să se îndrăgostească de cea mai urâtă creatură, fie monstru, fie demon.
Planurile sale au fost date peste cap atunci când Eros rămâne uluit de trăsăturile perfecte ale lui Psyche, și fiind atât de vrăjit de ea, din neatenție se înțeapă singur cu propria săgeată, îndrăgostindu-se teribil de ea. Acesta o răpește pe fată și o ascunde într-un palat luxos, departe de ochii lumii, unde noapte de noapte venea și o iubea, însă fără ca fata să descopere identitatea lui.
Într-o seară, năpădită de curiozitate și îndemnată de surorile sale geloase pe opulența în care trăiește, Psyche îl descoperă pe Eros care dormea, cu o lampă, însă la vederea frumuseții tânărului, Psyche rămâne și ea uimită și scapă ulei încins pe el, acesta trezindu-se și părăsind-o din cauza trădării sale.
Fata pleacă apoi în căutarea iubitului, ajungând înapoi la castelul Afroditei, unde cu aceeași ură, zeița o pune la încercări menite să o omoare pe Psyche. Cu toate acestea, fata nu se lasă și parcă ajutată de o umbră trece cu bine peste toate. Ulterior, a aflat că Eros, încă îndrăgostit de ea, a fost acolo să o salveze în caz de nevoie. Cei doi rămân împreună, întocmai ca în basmele tipic românești, și ajunge și ea nemuritoare, devenind zeița sufletului, Psyche în greacă însemnând suflet,
Însemnătatea ascunsă a legendei
În spatele unei povești de iubire cu final fericit, Apuleius, autorul acestei legende care se regăsește în cartea Metamorfoze, stau viziuni complexe și credințe ale filosofiei neplatoniciene. Printre acestea se numără elementul iubirii ca un element cosmic, divin, ce se obține prin intermediul cunoașterii și revelației divine.
Avem întruchiparea felului în care funcționează relația de cuplu: sentiment și sexualitate. Astfel, Eros, zeul iubirii, este reprezentarea sexualității, a plăcerii și a conexiunii fizice (de aici și derivatul „erotism”), în timp ce Psyche este simbolul sufletului, al purității și al gingășiei. Observăm astfel felul în care Eros este sedus de inocența lui Psyche, deci cum plăcerea este ușor-ușor condusă de sentimente, dar și modul în care tânăra este invadată de plăcere, repsectiv cum sentimentele sunt controlate de iubirea trupească.
Psyche încalcă regula impusa de Eros, noaptea, când are loc somnul rațiunii și psihicul este într-o oarecare amorțire. Acțiunea este asociată curiozității, setei de cunoaștere. Fata urmează să treacă prin probe extrem de dificile, de inițiere și purificare, întocmai precum aveau eroii basmelor. Ne amintim probele prin care a trecut Harap-Alb pentru a câștiga fata Împăratului Verde. Pentru a recâștiga dragostea lui Eros, Psyche va trece prin aceleași probe. În final, Eros își recunoaște sentimentele, acesta acceptă propria sa stare afectivă, o viziune autentică a dragostei adevărate, depline și profunde.
Reprezentarea mitului în societatea contemporană
Cei doi au fost simbolul iubirii adevărate, Eros fiind prezent în multe dintre operele de artă, atât în literatura română sau arta plastică europeană, cât și ca laitmotiv în diverse melodii. De asemenea, cultul lui Cupidon este și mai des întâlnit, în special în perioada Zilei Îndrăgostiților.
Românii îl au în minte pe Cupidon drept zeul iubirii însă fără tente sexuale, ci dintr-o perspectivă ludică, a jocului, probabil datorită posturii sale de bebeluș. Acesta „îndrăgostește” oamenii prin împungerea acestora cu săgeți, nelipsite din imaginea sa alături de arc.
Trandafirul este simbolul lui Cupidon, element ce apare în majoritatea operelor de artă plastică care ăi înfățișează pe cei doi îndrăgostiți. De aici și tradiția de a oferi un trandafir persoanei iubite, sau cuiva către care ne îndreptăm grija, aprecierea și respectul.
