Pe data de 16 decembrie 1989 a izbucnit un protest în Timișoara, ca răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat László Tőkés. Acesta din urmă avusese curajul să critice regimul comunist.
Protestele au continuat și în zilele următoare și armata a eșuat în a restabili ordinea. Astfel, în seara zilei de 17 decembrie au avut loc confruntări între protestatari și autorități. 43 de civili au fost uciși de reprezentanții armatei. Autoritățile aveau două variante: fie să explice faptele, fie să le ascundă. Au ales a doua variantă.
Cum au decis autoritățile să se ascundă cadavrele?
În ziua de 18 decembrie, 43 de cadavre ale celor împușcați mortal la demonstrație, dar și ale unor răniți executați în Spitalul Județean, au fost sustrase de la morga spitalului (geamurile au fost acoperite cu perdele și becurile din curtea spitalului au fost stinse) și duse la București pentru ca urmele represiunii să fie șterse. Generarul Constantin Nuţă a fost cel care i-a ordonat lui Ion Deheleanu, şeful Miliţiei Timiş, să se ocupe de „problemă”.
Ulterior, din ordinul Elenei Ceaușescu, care era plecată cu soțul ei într-o vizită oficială în Iran, cadavrele vor fi transportate în Capitală și incinerate la crematoriul „Cenușa” din București.
Cenușa celor morți a fost colectată în patru pubele de gunoi și ulterior deversată într-o gură de canal aflată pe raza localității Popești-Leordeni de lângă București. Cum au vrut să motiveze autoritățile dispariția a 43 de oameni, uciși la Timișoara?
Dispariția cadavrelor urma să fie explicată susținând că persoanele respective au părăsit fraudulos țara, fugind în statele vecine. Operațiunea de ascundere a cadavrelor a purtat numele de „Operațiunea Trandafirul„.
Ulterior, întrucât protestele au continuat, locul cadavrelor de la morgă a fost luat de cadavrele altor tineri împușcați pe străzile din Timișoara. În total au fost 1104 morți și 3321 răniți (221 civili și 663 militari) în România în luna decembrie a anului 1989.
Sursa: shtiu.ro
