Ştefan Odobleja a pus bazele ciberneticii înainte de Al Doilea Război Mondial, însă munca sa a fost contestată de regimul comunist şi “împrumutată” de Norbert Wiener, care şi-a asumat meritele pentru inventarea acestei ştiinţe.
În mod curent, cibernetica este asociată frecvent cu diverse sisteme informatice, însă în realitate reprezintă o combinaţie complexă între psihologie şi filosofie.
O definiţie corectă şi mai aproape de limbajul comun al zilelor noastre afirmă că cibernetica este o disciplină care studiază comunicaţiile dintre diferitele sisteme ale unei maşini construite de om sau ale unui organism viu. Cu alte cuvinte, cibernetica nu este un sinonim pentru calculatoare, însă calculatoarele folosesc din plin aceasta disciplină.
Filosoful şi matematicianul Norbert Wiener este creditat frecvent ca inventator al ciberneticii, însă în realitate ideea iniţială i-a aparţinut românului Stefan Odobleja. Născut într-o localitate din Mehedinţi în 1902, Odobleja şi-a făcut studiile liceale la Drobeta Turnu Severin, iar ulterior a urmat cursurile Facultăţii de Medicină la Bucureşti. După finalizarea studiilor, el a profersat în domeniu în numeroase oraşe şi sate din România, însă în cea mai mare parte a timpului a trăit în sărăcie.
Cum a apărut cibernetica
În afara meseriei sale de bază, Odobleja şi-a dedicat timpul scrisului. Pasionat de psihologie, a început să scrie despre cunoaştere în general şi, în special, despre cunoaşterea umană. Pe parcursul anilor, a ajuns să scrie peste 50.000 de pagini despre acest vast domeniu, însă numai 15.000 de pagini au ajuns să fie publicate.
În 1929 a publicat o primă lucrare la Bucureşti, iar 3 ani mai târziu a făcut acelaşi lucru la Paris. Prima sa operă cu adevărat importantă a fost însă “Psihologia consonantistă”, în original “Psychologie consonantiste”, în două volume distincte apărute în 1938 şi 1939. În ciuda numelui relativ ambiguu, lucrarea de 900 de pagini cuprinde peste 300 de desene care marchează elementele fundamentale ale ciberneticii. Lucrarea are însă şi un aspect negativ esenţial: era pur teoretică, fără ca Odobleja să explice cum poate fi aplicată cibernetica în viaţa de zi cu zi.
Războiul îl împinge pe Odobleja în anonimat
După publicarea lucrării sale, Odobleja începe şi trimite exemplare ale cărţii sale la numeroase universităţi din întreaga lume, cum ar fi Roma, Lisabona, Madrid, Londra, Stockholm, Amsterdam, Tokyo, Shanghai, Buenos Aires, Los Angeles şi New York.
Din păcate, izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial în 1939 deturnează atenţia societăţii de la astfel de probleme. Într-o lume în care principala preocupare era reprezentată de informaţiile venite de pe numeroasele fronturi de război, aproape nimănui nu i-a mai păsat de lucrarea sa ştiinţifică. Debusolat de acest lucru, Odobleja se izolează şi rămâne cufundat în lucrările sale inclusiv după încheierea războiului.
Apariţia lui Norbert Wiener
În 1948, la 3 ani de la sfârşitul războiului, la Paris este publicată lucrarea “Cybernetics: Or the Control and Communication în the Animal and the Machine”, adică “Cibernetică: Controlul şi comunicarea în animal şi maşină”. În această carte, filosoful şi matematicianul Norbert Wiener explică unele rezultate practice obţinute pe parcursul războiului, atunci când a avut rolul de a crea un sistem automat care să regleze tirul artileriei de pe avioane.
Această lucrare a avut un succes semnificativ mai mare din două motive: în primul rând, a fost publicată după război, când setea de cunoaştere era mai mare după ani de zile de conflict armat, iar în al doilea rând a avut un caracter practic, prin care cibernetica era explicată prin exemple. În acest context, Wiener şi-a asumat practic rolul de inventator al ciberneticii, iar popularitatea sa a fost mai mare decât a lui Odobleja.
Aproape 20 de ani mai târziu, în 1966, Odobleja s-a mutat din nou la Turnu Severin şi a descoperit o versiune în limba romană a lucrării lui Wiener. Intrigat de numele acesteia, a identificat numeroase similarităţi cu propria sa carte, “Psychologie consonantiste”, publicată în 1938. Wiener murise cu doi ani în urmă, astfel că nu l-a putut confrunta direct în această problemă, însă a analizat diversele evenimente şi a identificat modul în care americanul a intrat în posesia lucrării sale.
Printre cercetătorii cărora le-a trimis lucrarea sa în 1938 s-a aflat şi doctorul W.S. Bainbridge, care l-a cunoscut pe Wiener atunci când marina americană a cerut Institutului Tehnologic de la Massachusetts să construiască dispozitive anti-raid împotriva tunurilor instalate pe navele de război inamice. Practic, Wiener a intrat atunci în posesia cărţii lui Odobleja, iar ulterior s-a folosit de munca acestuia pentru a scrie propria carte despre cibernetică. Din momentul în care şi-a dat seama de acest lucru, Odobleja a depus eforturi pentru ca munca să fie recunoscută la adevărata sa valoare.
Treptat, Odobleja a început să fie apreciat în întreaga lume pentru meritul de a fi creat cibernetica, însă acest lucru nu s-a întâmplat şi în România, unde a fost marginalizat de regimul comunist pentru a nu deveni popular în rândul locuitorilor.
Ştefan Odobleja a încetat din viaţă în 1978, an în care este publicată la Bucureşti şi lucrarea “Psihologia consonantistă și cibernetică”. Abia la 4 ani după moarte, la Bucureşti apare şi prima ediţie în limba română a celebrei sale cărţi “Psihologia consonantistă”.
Meritele sale sunt recunoscute însă oficial abia după căderea regimului comunist. Astfel, a devenit membru de onoare postum al Academiei Române în 1990, iar alte 3 lucrări ale sale au fost publicate în România în perioada 1993-2003: “Odobleja – Apariția ciberneticii pe pământ românesc, o evaluare făcută de Iosif Constantin Drăgan”, “Introducere în logica rezonanței: scrieri inedite” şi “Psihologia consonantistă și cibernetic”.
Cea mai bună dovadă a importanţei pe care a căpătat-o în timp cibernetică în ţara noastră este apariţia Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Sursa: https://www.giz.ro/stiinta/stefan-odobleja-inventatorul-ciberneticii-43826/
0 Comments