fbpx

Munții Bucegi fac parte din lanțul muntos al României, localizați în estul Carpaților Meridionali, întinzându-se de-a lungul Văii Prahovei, trecând prin teritoriul a trei județe mari: Dâmbovița, Prahova și Brașov. Vârfurile sunt înalte și măiestoase, privind asupra văilor presărate cu câteva orașe de renume în rândul turiștilor îndrăgostiți de peisajele muntoase: Predeal, Azuga, Bușteni, Sinaia și Poiana Țapului.  

Imaginile pitorești sunt deosebite, uneori putând să captăm prezența unor animale sălbatice precum râsul, minunatul cocoș de munte și găinușa de alun, iar în zonele alpine cu siguranță vom observa veritabila acvilă de munte și capra neagră, animale protejate prin lege în România. 

Ca multe perechi de munți din țară, Bucegi oferă turiștilor câteva puncte de reper populare precum: Crucea Eroilor Neamului (are importanță istorică, fiind un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caiman, în cinstea eroilor care au murit în Primul Război Mondial), Pietrele de la Omu ( se găsesc în partea de nord a masivului, pe Vârful Omu, reprezentând cel mai înalt punct din Munții Bucegi, clasându-se pe locul 8 cu o înălțime de 2.505 m), Cascada Urlătoarea (se află în apropierea orașului Bușteni, fiind populară datorită debitului și înălțimii de 15 metri. Cascada își are și o legendă, astfel din bătrâni se spune că zgomotul apelor sau vuietul reprezintă plânsul unei fete a ciobanilor, care nefăcând față dragostei a doi frați pentru ea, aceasta s-a aruncat de pe stâncile cascadei).

Sfinxul, monument legendar al Munților Bucegi 

Sfinxul reprezintă cel mai mare monument și obiectiv turistic din Munții Bucegi. Căutat de turiști din toată lumea, aceștia îl asociază cu Sfinxul Egiptului, deoarece asemănarea este destul de mare. Înfățișarea acestei pietre cu forma unui chip de om, alții spun de reptilă, a stârnit curiozitatea multor cercetători. Însă ce mistere ascunde această “operă a naturii”? Care să fie adevărata lui poveste?  

Pentru geologi nu există niciun mister, ei afirmând  că datorită trecerii timpului, acele stânci, prin procesul de abraziune, au căpătat această formă deosebită. Astfel că la mijloc se află doar “mâna naturii și a minunilor sale”. Totuși speculațiile despre Sfinx sunt destul de multe.  

Teoriile extraterestre  

 În anumite momente din zi și din noapte, Sfinxul seamănă deosebit de mult cu o ființă extratrerestra, datorită jocului de lumini și umbre. Dacă privim cu atenție asupra stâncilor, putem observa asemănarea uluitoare dintre acestea și chipul unei reptile necunoscute, mai exact, privind din partea de est și nord-est, astfel că teoriile fanteziste se rezumă la faptul că Sfinxul a fost creat cu multă vreme în urmă de o civilizație fizic și psihic net superioară umanității.  

Un sediu extraterestru 

În urmă cu mulți ani, datorită unor descoperiri realizate de Departamentul Zero, în contact cu aceștia au intrat câțiva reprezentanți ai Ilumminati, foarte interesați de fenomenul Sfinxului. Totodată, diverse persoane din SUA care vorbeau foarte bine limba română, au luat legătură cu cei care au făcut descoperirea, și ei foarte interesați de monument. În cele din urmă, zvonurile spun că ar fi fost vorba de reprezentanții unor loje masonice.  

Legătura dintre Sfinxul din Bugeci și cel Egiptean 

Există teorii care susțin că între aceste două monumente ale lumii ar exista o legătură destul de strânsă. Astfel că cele două comunică printr-un tunel al timpului sau culoar tridimensional.  Asemănarea fiind mare, probabil ca unele dintre miturile acestea să fie adevărate. Dacă există monumente asemănătoare în lume, de ce să nu existe și o relație între ele?!  

Comoara ascunsă 

Un alt mit al Sfinxului și bine cunoscut este acela că în adâncul lui se află o comoară, despre care Edgar Cayce spune că ar fi păzită de chiar această măreață stâncă.

În cele din urmă, posibil ca una dintre legendele Sfinxului să fie adevărate, încă care este cea reală, nu cred că vom ști foarte curând…  


Like it? Share with your friends!

Raluca Ioana
Totul este artă, cum de altfel și țara aceasta, România, este o adevărată piesă de muzeu. Iar ca orice piesă valoroasă, merită să fie recunoscută de către noi. Să scriu este o pasiune, să scriu despre România este deja iubire.