Există multe locuri în România care pot să ne ofere câteva clipe de liniște, dar ce ziceți de un tur al minunatelor mănăstiri din țară? În astfel de locații ne putem bucura de peisaje, de oameni frumoși la suflet și mai ales de câteva momente de tihnă și pace deplină.
Mănăstirile din România sunt vizitate anual de sute de turiști încântați de frumusețea acestora, de la arhitectura turlelor, la pictura de pe pereți, peisajele din jur și liniștea curților bine aranjate. Dăinuie starea de bine și pacea, iar dacă există Raiul, cu siguranță îl găsim la o mănăstire. Exteriorul lor chiar poate fi numit “Grădina Maicii Domnului”, deoarece oriunde ați alege să mergeți, veți observa frumusețea acestora, prin prezența florilor, pomilor, animalelor, unele mănăstiri având râuri în apropiere, munți sau văi întinse de un verde orbitor.
Călătoria noastră ne va purta prin diferite regiuni ale României, astfel ne vom plimba (online), prin câteva dintre cele mai recunoscute mănăstiri, care de-a lungul timpului au fost și încă sunt un lăcăș sfânt, pur și de o frumusețe copleșitoare.
Mănăstirea Bârsana
Dacă alegeți zona Maramureșului, aici veți găsi o mulțime de mănăstiri din lemn, zona fiind renumită. Însă vom vorbi de cea mai frumoasă dintre ele. Localizată pe Valea Izei, își înalță cu semeție turla spre cer, mănăstirea Bârsana. Ea datează încă din secolul al XVIII-lea, când la sfârșitul ciumei, în semn de recunoștință pentru Dumnezeu, localnicii au construit acest lăcăș sfânt. Totuși câteva surse spun că mănăstirea are de fapt alte origini, din vremuri mult mai îndepărtate, mai exact din secolele XIII-XIV. Pentru turiști legendele acestui loc sunt cele ce i-au atras în mod special. Se crede că cei ce au lucrat la construirea lăcașului sfânt, au trebuit să plătească în fața lui Dumnezeu, astfel de-a lungul timpului, în jurul mănăstirii au avut loc diferite accidente ciudate care au adus și moartea unora dintre persoane, fiecare om având legătură cu construcția turlei. Dar lăsând în urmă miturile, ceva este cert și sigur, și anume peisajul de vis. În acest loc biserica se unește cu natura, oferindu-ne o imagine pitorească a împrejurimilor.
Mănăstirea Curtea de Argeș
Localizată în vechea capitală a Țării Românești, Mănăstirea Curtea de Argeș impresionează atât prin sfințenia locului, dar mai ales prin splendorea arhitecturii și a legendei. Aceasta a fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab, între anii 1512-1517. De-a lungul timpului a fost supusă mai multor forme de restaurare, în cele din urmă încântându-ne cu o arhitectură deosebită, având ca autori pe francezul Andre Lacomte du Nouy și pe arhitectul român Nicolae Gabrielescu, schimbările începând în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Legenda ține aproape mulți turiști, și anume povestea lui Manole. Se spune că din cauza unor obstacole întâlnite de-a lungul procesului de construcție, Manole a fost nevoit să își zidească iubita soție, pe Ana. Mulți bătrâni spun că Ana era însărcinată, astfel că din zidul în care a fost băgată se preling picături de apă, care ar fi laptele purtat de ea la vremea aceea, povestesc localnicii. În urma faptei comise, Manole s-a aruncat de pe turla bisericii, locul în care a căzut fiind astăzi Fântâna lui Manole, deoarece după căzătură a apărut un izvor.
Mănăstirea Cozia
Mănăstirea Cozia se află într-o zonă muntoasă din județul Vâlcea, fiind localizată la 3 km de stațiunea Călimănești. Peisajele din jur sunt minunate, construcția fiind înconjurată de munți înalți, codri de brazi falnici, unde aerul de munte rece trezește pofta de viață și orice speranță. Numele îl primește de la vârful Cozia, aflat în împrejurimile ei. Este construită după modelul bisericii sârbești din Crusevat, din piatră albă tare, aceasta se naște astfel între 1387-1391 și este ctitorită de domnitorul Mircea cel Bătrân. Pictura este bine realizată și îngrijită, însă în interiorul naousului, putem găsi pictura originală, care înfățișează portretul lui Mircea și al fiului sau Mihail, în costume de cavaleri. Aici există mai multe morminte, printre care și cel al mamei lui Mihai Viteazul, călugărită după moartea lui. În spatele mănăstirii, ne este oferit un peisaj desprins dintr-un basm, format din râul Olt, ce împreună cu stâncile înalte și pădurile bogate, ne transpun într-o altă lume.
Mănăstirea Voroneț
Renumită pentru “Albastrul de Voroneț”, această mănăstire se afirmă prin mai multe lucruri, care o poartă în topul mănăstirilor de renume din țară. Pictura interioară este originală, astfel datează din vremea lui Ștefan cel Mare, fiind realizată în 1496. “Albastrul de Voroneț” nu este cunoscut doar pentru nuanța sa unică și deosebită, ci și pentru rezistența acestuia în timp. Mulți îi caută secretele, mai exact tehnica de lucru a pictorilor moldoveni din acea vreme îndepărtată. Aceasta a fost declarată monument istoric în urmă cu 97 de ani și totodată este inclusă în patrimoniul cultural mondial UNESCO încă din 1993.
Mănăstirea Caraiman
Lăcașul sfânt se află în localitatea Bucegi, la poalele masivului Caraiman. Ridicată de către părintele Gherontie Puiu, mănăstirea este în veghea muntelui, ce în vârful căruia se înalță cunoscuta Cruce Caraiman. Se spune că până a ajunge aici, părintele a fost ghidat de Maica Domnului, ce i-a apărut în vis de mai multe ori, astfel călăuzindu-i calea. El a simțit că trebuie să construiască o mănăstire. Dar până atunci, a trăit ca sihastru timp de zece ani într-o peșteră. În fiecare noapte privea măreața Cruce Caraiman.
“I-am jurat Măicuței Domnului că, dacă mă voi întoarce cu bine în lume, jos voi construi o mănăstire cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci, din curtea căreia să poată fi privită crucea de pe vârful Caraimanului. “
Trecut prin mai multe obstacole legate de condiția lui fizică și psihică, acesta a renunțat la dorința de a construi mănăstirea , însă spune el, într-o noapte în vis i s-a arătat din nou Maica Domnului:
“Vei găsi un brad cu șase ramuri, lângă o apă curgătoare, pe un plai de unde se vede marea cruce la care te-ai jurat. Acolo să faci mănăstirea.”
Astfel ia naștere Mănăstirea Caraiman, ce localizată într-o zonă de vis, ne încântă atât cu povestea ei, cât și cu imaginile deosebite ale munților și Vârfului Caraiman.
Pe lângă aceste mănăstiri, există multe altele ce ascund povești, legende, dar mai ales sunt locuri de o liniște divină, în care doar pacea își are locul.