fbpx

O  plimbare cu trenul între Oraviţa şi Anina înseamnă o călătorie pe prima cale ferată montană din România. A  fost dată în folosinţă în anul 1863, pentru transportul minereului.  Pentru circulaţia de călători linia Oraviţa – Anina se deschide la 4 aprilie 1869.

Este a doua cale ferată montană din Europa, după Semmeringbahn din Austria. Linia Gloggnitz-Semmering-Murzzuschlag a fost inaugurată în 1854. Datorită asemănărilor tehnice cu aceasta, linia ferată Oraviţa – Anina a fost numită şi Semeringul Bănățean.

Ca vechime, este cea de–a cincea linie ferată din România. Ca realizare tehnică este însă o linie unicat în ţara noastră. Linia ferată Oraviţa – Anina se află în nord-vestul Munţilor Aninei din judeţul Caraş – Severin.

Date istorice: Linia făcea parte din „Drumul cărbunelui” Anina-Oraviţa-Baziaş. Iniţial s-a construit drumul Oraviţa – Anina (1847) pentru transportul cărbunelui cu căruţele trase de cai. Acest drum n-a satisfăcut nevoile de transport, astfel s-a construit iniţial linia Oraviţa – Baziaş (1854), apoi Oraviţa – Anina (1863). De la Baziaş plecau spre Viena, pe Dunăre, şlepurile încărcate cu huilă superioară de la Anina. La construcţia liniei ferate au contribuit bufenii (români din Oltenia), tirolezii colonizaţi în Oraviţa după 1717, pietrari din Italia, cunoscuţi sub numele de friulani.

Date tehnice

Linia ferată Oraviţa – Anina are o lungime de 33,4 km. Pe această distanţă sunt nu mai puţin de 14 tuneluri şi 10 viaducte. Lungimea totală a tunelurilor este de 2084 m iar a viaductelor de 843 m.

Din cei 33 km, 21 km sunt tăieturi şi străpungeri în deal, toate acestea făcându-se într-o perioadă în care nu exista încă dinamita. Toate lucrările s-au făcut manual, cu târnăcopul şi dalta.

Viaductul cel mai lung este viaductul Racoviţă de 115 m şi 26,5 m înălţime.

Cel mai faimos este însă cel de la Jitin – acesta fiind o adevărată operă de artă.Viaductul este construit în curbă la ambele capete, înălţimea stâlpilor este de 37 m şi pe o distanţă de 31 m are un pod de fier. Tot tunelul Jitin, lung de 230 m este construit de asemenea în curbă.

Cel mai lung tunel este tunelul Gârlişte şi are o lungime de 660 m.

De la Oraviţa ( altitudine 219 m) linia ferată urcă o diferenţă de nivel de 339 m  până la Anina, care se găseşte la 554 m. Datorită acestei diferenţe de nivel străbătută pe o distanţă de doar 33 km precum şi a terenului solicitant, linia ferată Oraviţa – Anina este considerată o linie ferată montană.

Ceea ce o face deosebită de alte linii este raza curbelor. La această linie raza curbelor este de 114 m faţă de căile ferate obişnuite, care au o rază a curbelor de 150 m. Pentru a evita deraierea trenului s-au montat contraşine în interior. De asemenea, calea ferată ajunge la o înclinare de 20 o/oo, ceea ce o face deosebită faţă de alte căi ferate, unde panta e de 14‰. De aceea viteza de deplasare este mică, în medie de 17 km/h şi tot din aceste cauze a fost nevoie de locomotive şi vagoane speciale.

Linia nu este electrificată, funcţionând cu o locomotivă diesel-electrică construită special pentru linia Oraviţa-Anina. Trenul are două vagoane de clasa a-II-a, construite in anul 1914, necompartimentate, cu bănci din lemn. La nevoie se mai adaugă încă un vagon. Doar cele 3 vagoane mai pot circula pe aceasta cale ferată unică. Sunt astfel construite încât să permită intrarea trenului într-o curbă cu o rază mai mică decât la trenurile normale.

Trenul opreşte în cinci staţii, în afară de Oraviţa şi Anina: Brădişorul de Jos (km 8), Dobrei, Lişava (km 14), Ciudanoviţa (km 17), Gârlişte (km 24).

Când nu trece prin tuneluri din stâncă, trenul trece prin tuneluri create de copaci, lăsând vederii puţine puncte de belvedere. Din când în când apar „ferestre” spre culmile din jur şi spre Cheile Gârliştei, pe lângă care trece în porţiunea staţia Gârlişte – Anina.

Sfaturi și informații folositoare:

  • Dacă doriţi sa faceţi fotografii aşezaţi-vă pe partea stângă a trenului, dacă plecaţi din Oraviţa. De asemenea puteţi să fotografiaţi din capătul ultimului vagon (se poate deschide uşa).
  • Geamurile nu se pot deschide, pereţii nefinisaţi şi tăioşi ai unor tunele sunt la o distanţă de doar 12 cm.
  • Pentru cei care vin cu maşina la Oraviţa, întoarcerea se poate face tot cu acelaşi tren. Există doar un singur tren dus-întors pe zi care face 2 ore dus şi 2 ore întors. Nu există curse regulate de transport auto între Anina şi Oraviţa.
  • Puteți transporta bicicleta cu trenul Oraviţa-Anina contra cost chiar dacă nu există în vagoane spaţiu special pentru bicicletă. În vara 2018 se plătea 5 lei/ bicicletă. Astfel vă puteţi întoarce la punctul de plecare cu bicicleta, fie pe drumul asfaltat fie pe alte drumuri din zonă. Sunt 22 km între Anina şi Oraviţa.

Citește mai mult: https://identitatea.ro/cea-mai-veche-cale-ferata-montana-din-romania/


Like it? Share with your friends!

Forza România
test