Nicolae Teclu este braşoveanul care a studiat chimia la Viena şi Artele Frumoase la Academiile din München şi Berlin, secţia Arhitectură.
S-a născut în decembrie 1839 în oraşul de sub munte, într-o perioadă în care studiile în chimie erau abia la început. După liceul urmat în oraşul natal, alege să studieze chimia la Viena. Revine la Braşov ca profesor al Colegiului Naţional Andrei Şaguna între anii 1863 – 1868.
Profesor de chimie la Academia de Comerţ din Viena, docent la catedra de chimie a culorilor din cadrul Academiei de Arte din Viena, chimist al Monetăriei Statului şi al Imprimeriei Imperiale din Viena, membru al Academiei Române – sunt repere biografice care vorbesc despre notorietatea şi talentul savantului. Un reper biografic cu totul remarcabil este becul de laborator care-i poartă şi azi numele, „Becul Teclu” cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, inventat în 1900.
“Becul Teclu” este asemănător becului Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic și în felul acesta se obține un amestec mai bun al gazului cu aerul și o temperatură mai înaltă.
Această invenţie a fost brevetată în Austria şi realizată la Viena şi Leipzig. Ştiaţi că Becul Teclu este folosit şi astăzi în laboratoarele de chimie din lume, dar într-o variantă îmbunătăţită?
Nicolae Teclu era inventatorul mereu nemulţumit de procedeele si aparatele existente, preocupat de perfecţionarea lor, de apariţia altora tot mai eficiente.
Lui Nicolae Teclu i se datorează peste 60 de descoperiri şi peste 50 de lucrări originale din domeniul chimiei. A fost pasionat de studiile de rezistenţă a hârtiei şi fibrelor lemnoase, de pigmenţii minerali, de uleiurile utilizate în pictură sau de combustia gazelor.
Se spune că Ioan Slavici povestea cum, împreună cu Mihai Eminescu, a asistat la experimentele de chimie pe care Nicolae Teclu le făcea la Viena şi amândoi erau foarte mândri de originile sale româneşti.
Citeste mai mult: https://identitatea.ro/nicolae-renumiti-chimisti-romani/
