avantul Adrian Bejan, absolvent al MIT şi profesor la Universitatea Duke (Carolina), este recunoscut, la 68 de ani, ca un adevărat apostol al Teoriei Constructale, care descrie „tiparul“ după care acţionează natura în evoluţia fiecărei rase. Descoperirea este cu atât mai uimitoare cu cât românul este cercetător în termodinamică.
Dacă este să facem un exerciţiu de imaginaţie privind un posibil sondaj de opinie legat de cei mai importanţi români din istorie, probabil că va trebuie să ne resemnăm cu gândul că ne vom pomeni cu un Top 100 dominat în proporţie de 99% de politicieni şi personaje ce vin din istoria îndepărtată.
Din păcate, modul cum a fost aşezată în conţtiinţa publică istoria recentă a românităţii a adus sub refletoare oamenii care au acaparat ecranele televizoarele prin dezbateri politice fără miză, în vreme ce oamenii cu adevărat valoroşi sunt cvasi-necunoscuţi publicului larg.
Un astfel de exemplu este genialul român Adrian Bejan (68 ani), un om de excepţie, părintele teoriei rasiale moderne (aşa numita Teorie Constructală), care trăieşte de ani buni în Statele Unite şi care este plasat de toate marile publicaţii ştiinţifice şi de toate marile universităţi ca fiind unul dintre primii 100 de savanţi ai lumii.
Gălăţean prin naştere
Adrian Bejan s-a născut pe 24 august 1948, la Galaţi, într-o familie de intelectuali, tatăl fiind medic veterinar, iar mama farmacistă, oameni cu gândire progresistă, mai ales că erau pregătiţi şi formaţi în perioada anterioară comunismului.
După cum avea avea să recunoască ulterior savantul, încă din copilărie a învăţat că nu există diferenţe între civilizaţii, chiar dacă ideologii bolşevici, stăpânii din acele vremuri ai României, vorbeau insistent despre superioritatea „omului de tip nou”. Comunist, adică.
Aceasta flexibilitate în gândire (avea să spună, mulţi ani mai târziu, că „n-am simţit nicio diferenţa, n-aveam percepţia despre conceptul Est şi Vest”) au şi fost motivul pentru care, plecat în Statele Unite la vârsta de 19 ani (apoi stabilit acolo), românul avea să se integreze firesc în cultura şi mediul specifice american.
În 1968, pe când era student în anul II la Politehnica din Galaţi, la Facultatea de Inginerie Mecanică (după ce, mai înainte, absolvise Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”), a câştigat o bursă la celebrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar în 1971 a reuşit să absolve cu rezultate remarcabile renumita universitate americană. În 1975 şi-a doctoratul în inginerie mecanică, perioadă despre care avea să povestească ulterior, pentru National Geografic, că nu a fost deloc uşoară.
Citeste mai mult: https://identitatea.ro/un-roman-este-intre-primii-100-de-savanti-ai-lumii-este-fizician-dar-dezvoltat-o-teorie-biologie-care-uimit-lumea/
