fbpx

În cadrul vieții cotidiene, aspectele legate de petrecerea timpului liber, prezintă o importanță deosebită în ansamblul vieții de zi cu zi a fiecărui individ (în cazul de față, a familiei regale reprezentată de regele Ferdinand și de regina Maria). Timpul liber este o componentă esențială a vieții cotidiene, cercetarea lui fiind de fapt un salt la ceea ce înseamnă cercetarea vieții private, adică a modului în care oamenii (indiferent de rangul social) își organizează habitatul și întreaga lor existență, comportamentul în societate și în cercul restrâns al familiei.

După moartea regelui Carol I și urcarea pe tron a regelui Ferdinand, viața la Curtea Regală a suferit modificări, în sensul că protocolul nu mai era așa de rigid, distanța dintre suveran și colaboratorii săi micșorându-se sensibil „în locul unui deget ți se întinde azi o mână întreagă, care zguduie cu frenezie brațul poftitului, căruia i se prezintă un scaun, o țigară, un pahar, o glumă, un râs deschis“1.

O zi din viața reginei

La rândul său, regina Maria era o persoană foarte deschisă, care primea zilnic invitați la Palatul Cotroceni, care se bucura de timpul liber petrecut în compania copiilor săi și a rudelor care locuiau la palat. Timpul liber al familiei regale se derula între dejunuri, ceaiuri, baluri și serate atât la palat, cât și la diverse persoane apropiate reginei și vizite în țară și străinătate, participări la expoziții, concerte, piese de teatru, plimbări, excursii și sporturi diverse, alături de petrecerea în familie a sărbătorilor de Paște și de Crăciun.

Atât înainte de război cât și după, viața la Curtea Regală a continuat să fie destul de monotonă, deși fiecare membru al familiei regale se bucura de o anumită libertate. Regina Maria se trezea de obicei foarte devreme, prinzând astfel o oră sau două pentru a putea scrie, înainte de a se lansa în activități oficiale, iar dupăamiezile le folosea pentru a vizita satele sărace din jurul Bucureștiului.

La ora 17.00 regina lua ceaiul în biroul său împreună cu invitații, unde întinsă pe o canapea, le citea fragmente din cartea la care lucra. Ca și predecesoarea ei, Carmen Sylva, regina adoptase obiceiul de a citi cu glas tare ceea ce scrisese, pentru a culege laudele auditoriului. Deși continua să scrie lucrări despre țara sa, în ceea ce privește beletristica, ea trecuse de la basme pentru Ileana din perioada războiului, la legende de dragoste și vrajă, istorisiri ale unor iubiri perfecte și așteptări pătimașe, mai ușor de acceptat datorită talentului ei natural de a face caracterizări pline de umor.

Regina își încheia ziua împreună cu copiii și oaspeții (în timp ce regele Ferdinand se retrăgea în apartamentul său), cântând la pian, brodând sau citind până la ora culcării. De aceea este greu de spus, că această rutină le putea mulțumi pe fiicele reginei, principesele Elisabeta și Marioara (foto jos), în vârstă de 24 și respectiv 18 ani, care nu aveau nici un fel de viață socială, cu excepția participării la o întrunire oficială la palat, sau a unei seri la teatru.


Citeste mai mult: https://identitatea.ro/timpul-liber-curtea-regelui-ferdinand/


Like it? Share with your friends!