Datorită tehnicilor moderne de abordare a cercetării arheologice, specialiștii români au început să facă descoperiri ce pot să completeze istoria cunoscută cu noi și noi informații inedite. Arheologii bihoreni au scos la iveală vestigiile unei misterioase cetăți atribuite Voievodului Menumorut.
Arheologii cred că este vorba despre ultimul refugiu al lui Menumorut, datând de mai bine de 1.000 de ani, când regiunea a fost atacată de unguri şi de aliaţii lor.
Cetatea misterioasă, pentru că nu apare în niciun document de epocă, dar nici mai târziu, a fost semnalată în urmă cu opt ani de istoricul Nicolae Nistoroiu, pe atunci doctorand în Istorie la Universitatea din Oradea.
„Când eram copil am ajuns cu prietenii pe acolo, pe la 12-13 ani. Mi s-a părut curios ce vedeam – un şanţ, un val de pământ, dar nu înţelegeam ce poate fi. Noi credeam că sunt tranşee din timpul războiului. Dar nu se fac tranşee în vârful dealului, în pădure. Am mers acolo din nou într-o duminică, în 20 iunie 2010, împreună cu un prieten din copilărie, Gelu Pantiş, şi cu tatăl lui; am urcat pe deal, am văzut şi am ajuns la concluzia că e o cetate de pământ tip „pinten barat”. O cetate de pământ despre care nu se ştia nimic. În 4 septembrie 2010 m-am deplasat acolo cu un arheolog de la Muzeul Ţării Crişurilor, Doru Marta, care a confirmat că, într-adevăr, am dreptate, fiind vorba despre o cetate”, a declarat Nicolae Nistoroiu.
Dacă în urma cu 8 ani se descoperea urmele cetății de pământ, ultimul bastion al domnitorului Menumorut, după primele investigații specialiștii au realizat potențialul sitului, iar pentru început, arheologii au trasat o secţiune care cuprinde şanţul şi valul de apărare. Apoi vor avansa în interiorul fortificaţiei. Săpăturile au fost organizate de arheologul specialist lect. univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul Departamentului de Istorie al Universităţii Oradea.
Timp de o săptămână, 10 studenţi vor face practică pe acest şantier arheologic. Astfel au șansa de a scoate la lumina vestigii unice, vechi de peste un mileniu.
Specialiştii cred că există similitudini între fragmentele ceramice din Cetatea de la Biharia, unde a fost reşedinţa lui Menumorut, ducele Crişanei, şi cele descoperite după săpăturile de aici. La finalul săpăturilor arheologii cred că vor avea suficiente informații pentru datarea epocii în care a fost construită cetatea de pământ şi înscrierea ei în Repertoriul Arheologic Naţional.
Dar până atunci, în timpul unor săpături efectuate în zona în care se află presupusa cetate de refugiu a voievodului Menumorut, de lângă satul bihorean Almașu Mic (comuna Sârbi), arheologii de la Universitatea din Oradea au găsit două tezaure de argint din secolul al XIII-lea.
Unul este format din monede, iar celălalt din brățări și inele. Arheologii au găsit în total 121 de monede cu ajutorul unor experți în detectarea metalelor.
„În căutarea cu detectorul de metale am dat peste o monedă de argint, dar continuând săpăturile am descoperit alte monede”, a declarat Cosmin Pascu, detectorist autorizat. „Se pare că este vorba despre monede din a doua jumătate a secolului al XIII-lea”, a spus Lucian Silaghi, director în cadrul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Bihor.
Cel de al doilea tezaur este compus din: 5 inele, un mic lingou şi mai multe fragmente de brăţară. În plus, arheologii au mai scos la lumină lame de cuţit, vârfuri de săgeată şi fragmente de ceramică.
Menumorut a fost un voievod român din Crișana (sec. IX – X), care a stăpânit teritoriul cuprins între râurile Someș și Mureș, cu centrul în cetatea Biharea.
Ducatul său a fost atacat de triburile maghiare migratoare, iar în urma confruntărilor a pierdut o parte din acesta și a devenit vasalul ungurilor din Câmpia Panoniei.
După ce vor fi curățate, restaurate și conservate, artefactele descoperite vor fi expuse publicului larg. Prin aceste descoperiri unicat se aduc către lumină noi pagini din istoria noastră veche zbuciumată.
Citește mai mult: http://www.cunoastelumea.ro/tezaurele-de-argint-descoperite-in-cetatea-uitata-a-lui-menumorut-2/
