Sărbătorile pascale reprezintă un moment important pentru gastronomia românească, gospodinele și bucătarii fiind în elementul lor în aceste zile. Bucatele tradiționale românești încântă orice persoană care are ocazia să le guste, iar mesele românilor de sărbători sunt îmbelșugate și gustoase.
Paștele are o însemnătate aparte în România, fiind poporul cel mai credincios din Europa. Sărbătoarea Învierii Domnului aduce în prim-plan o serie de tradiții resimțite mai cu seamă în zonele rurale: slujbele bisericești sunt mai lungi, mai numeroase și mai frumoase decât în altă perioadă a anului, iar bucatele au o simbolistică aparte.
Ce găsim pe masa de Paște la români
Ca la orice altă sărbătoare, masa românilor este plină și cuprinde zeci de feluri de mâncare. De la aperitiv la desert, mâncarea specifică Paștelui este specială din toate punctele de vedere. Vom înâlni la aperitiv salate de boeuf, icre sau crudități, ouă roșii sau drobul – vedeta mesei.
Felul I este de cele mai multe ori reprezentat de sarmalele cu mămăligă, fie că alegem varianta de împăturire în foi de varză sau de viță, deși mulți români aleg să pună pe masă o ciorbă sănătoasă, carnea de miel fiind în topul căutărilor pentru ciorbe. Felul II aduce în farfuriile românilor fripturi sau tocănițe, servite adesea cu cartofi fie la cuptor, fie sub formă de piure.
Nu în ultimul rând, multitudinea de deserturi preferate de români de Paște depășește orice premoniție, bătălia finală având loc între celebrul cozonac și minunata pască. Cozonacul românesc dispune de numeroase variante de umplutură, de la nuci și stafide, până la cacao, rahat sau caramel, adesea chiar mixându-se între ele. De cealaltă parte, pasca este ceva mai clasică, fiind de cele mai multe ori plină cu brânză dulce și stafide.
Ce semnifică ouăle roșii?
Tradiția ciocnitului de ouă roșii în zilele de Paște este atât de cunoscută și pusă în aplicare, încât mulți dintre români nu mai știu de ce vopsim, de fapt, ouăle. Culoarea roșu provine dintr-un episod biblic de la răstignirea lui Iisus Hristos. Proaspăt împuns în coastă și pironit pe cruce, Iisus stârnește plânsul mamei sale care, îndurerată, lasă din mână coșul plin cu ouă la picioarele fiului său. Sângele scurs a căzut peste ouăle albe, făcându-le roșii.
În zilele noastre, ouăle nu se mai fac exclusiv roșii, ci sunt alese tot soiul de nuanțe, desene sau motive. În plus, în anumite zone ale țării se întâlnește încondeiatul ouălor, obicei pur românesc, care pune în valoare elementul național românesc.
Mielul de Paște – cum îl preparăm
O altă vedetă a mesei de Paște este carnea de miel, carne fină și adorată de români. Mielul este un animal blând, supus, iar sacrificiul său, simbolizează sacrificiul făcut de Iisus Hristos pentru omenire.
Carnea de miel este preparată sub diverse forme, de la cârnați și fripturi la tavă sau pe grătar, la cirobe, tocană sau preparate și mai specifice, cum ar fi stufatul. Specific în Muntenia sau Oltenia, stufatul este o mâncare care are în prim-plan carnea de miel, așezonată cu verdețurile de primăvară, cum ar fi usturoiul și ceapa. Tot aici, carnea de miel alături de praz naște cea mai gustoasă tocană din farfuriile românilor pe masa de Paște.
În Moldova, din carnea de miel se prepară borșul, mâncare unde se folosesc părțile mai puțin estetice ale mielului: capul, coada și picioarelă, în timp ce în Ardeal se prepară cea mai bună ciorbă de miel, plină de smântână și condimentată cu mult tarhon.
