fbpx

V-aţi întrebat vreodată cum trăiau străbunicii noştri sau cum arătau cândva satele româneşti? Sau poate cum reuşeau oamenii de atunci să îşi ducă traiul de zi cu zi, fără condiţiile de care se bucură azi omul modern, fără agitaţia urbană şi fără tehnologiile de ultimă oră. Răspunsurile se găsesc într-un sat din România, unde timpul s-a oprit în loc.

Şi nimic din prezent nu şi-a pus amprenta peste acest aşezământ. Este vorba despre Firijba, satul mic şi vechi de dinaintea lumii, cu locuinţe cu acoperiş posac, cu lilieci la gard şi cu aerul vremurilor demult apuse. Un sat din poveste, pe care nu-l găseşti nicăieri în lume.

Firijba, satul tăietorilor de lemne

În judeţul Vâlcea, bine ascuns în mijlocul pădurii care desparte localităţile Popeşti şi Frânceşti, se află satul Firijba. A apărut pe hartă în urmă cu aproape 500 de ani, fiind întemeiat de tăietorii de lemne care foloseau ca unelte, la acea vreme, “firejuri” sau fierăstraie. De aici şi numele locului care a stat ascuns, pur, departe de civilizatie. Satul are câteva case mici, care nu au mai mult de două odăi. Aceste locuinţe sunt mărturia vie că localnicii au lucrat cu lemnul, iar cei care l-au prelucrat au fost adevăraţi meşteri. Puţină lume ştie de existenţa lui. Până acum trei ani, aici se ajungea doar pe o potecă de cal. Potrivit datelor furnizate de Primăria Popeşti, vechimea satului este atestată şi de faptul că primele biserici de lemn din judeţul Vâlcea (peste 70 la număr-n.r.) au fost construite cu lemn extras din Pădurea Firijba. În 1900, satul număra peste 150 de locuitori. În prezent, mai trăiesc aici 38 de localnici, majoritatea cu vârsta de peste 60 de ani. Cel mai tânăr localnic are acum 39 de ani.

Sursa: https://identitatea.ro/satul-autentic-romanesc-reinviat-de-straini/


Like it? Share with your friends!