fbpx

Se naște la Iași, în data de 15 noiembrie cel de-al treilea copil al familiei lui Gheorghe Racoviță(1839-1913) și anume Emil Racoviță, care de-a lungul vieții obține diverse performanțe în domeniul biospeologiei.  

Acesta a locuit o bună vreme de timp în comuna Șurănești,astăzi purtându-i numele, din județul Vaslui. A început școala la Iași, fiind elevul celui mai cunoscut învățător, Ion Creangă, terminând în cele din urmă liceul la “Institutele Unite”. Aici l-a întâlnit pe Grigore Antipa, avându-i drept profesori pe remarcabilii Alexandru D. Xenopol, chimistul Petre Poni și geologul Grigore Cobălcescu.  

Dorința tatălui a fost de a urma dreptul, astfel că Emil Racoviță a terminat Facultatea de Drept la Paris, dar de asemenea a studiat în paralel și la Școala de Antropologie. Totuși studiile acestuia nu se termină aici. După absolvirea Dreptului, a decis să se înscrie și la Universitatea Sorbona, Paris, la Facultatea de Științe. A absolvit în 1891 și a urmat să lucreze la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer. În perioada aceasta, Racoviță a descoperit 11 specii de anelide și una de viermi cilindrici, studiu realizat împreună cu G. Pruvot.  

La doar 25 de ani, în anul 1893, a devenit membru al Societății Zoologice din Franța. Urmează ca în anul 1896 să își susțină teza de doctorat cu tema despre lobulul cefalic al anelidelor polichete, fiind cei mai răspândiți viermi din marină. Teza a fost redactată în limba franceză.  

Datorită descoperirilor și studiilor sale, primește recomandări și sprijin pentru a participa la o expediție, ca naturalist, în cadrul bordului navei Belgica. Era condusă de către Adrien de Gerlache, între anii 1897 și 1899. Expediția avea loc în Antarctica. În cele din urmă, în august 1987 avea să înceapă călătoria. Racoviță pleca din Anvers , cu o echipă de oameni de știință belgieni. Se regăseau medicul american Frederick Cook, ofițerul secund Roald Amundsen, meteorologul Antoine  Dobrowolski și geologul Henryk Arctowski. Aceștia plecau cu scopul explorării Antarcticii, realizând cercetări despre flora și fauna în timpul escalelor,  mai exact în strâmtoarea Magellan și Chile. Ajunși în Țara Palmer din Antarctica, au descoperit o strâmtoare pe care eu denumit-o BELGICA, și totodată câteva insule, căreia uneia dintre ele Emil Racoviță i-a dat numele de INSULA COBĂLCESCU, restul fiind denumite după numele a câțiva membrii ai echipajului care n-au supraviețuit expediției. Din cauza unor probleme, vasul a rămas captiv o bună vreme între ghețuri, o ocazie deosebită printre cercetători pentru a studia asupra mediului. Astfel au realizat un material de 60 de volume, ca fiind cea mai bună expediție a acelui moment. Emil Racoviță a studiat viața balenelor, pinguinilor și a unor păsări antarctice, fapt ce l-a făcut recunsocut în lumea științifică.  

În 1900  vasul a ajuns înapoi în țară, iar Emil Racoviță a fost ales director adjunct al Laboratorului Oceanolog ,,Arago”. Pe 8 decembrie a susținut o conferință de presă la Ateneul Român: 

“În vârtejul ce ne stăpânea auzul, în vâltoarea urgiei înghețate ce ne mișca trupul, în alba întunecime ce ne lua vederile, ne simțeam așa de pierduți și așa de singuri, încât speranța ne părăsea și numai un singur simțământ ne susținea, simțământul datoriei.” 

Și-a format o familie cu Helene Boucard cu care a avut și trei copii. A revenit în România în 1920 după studii intense și remarcabile, devenind membru al Academiei Române, iar în perioada 1923-1930 președinte. A înființat la Facultatea de Științe din Cluj, primul institut de biospeologie din lume.  Urmează să fie numit rector al Universității din Cluj. La 27 ianuarie 1942 a fost decorat cu Ordinul ,,Steaua României”, în gradul de Mare Cruce.  

Se stinge în anul 1947, 17 noiembrie, la vârsta de 79 de ani.  În amintirea primului român ajuns în Antartica și a omului cu o minte sclipitoare, Institutul de Speologie din Cluj-Napoca a luat numele de EMIL RACOVIȚĂ. De asemenea un grup de trei insule din golful Wilhelmina a primit numele lui, iar unul dintre premiile acordate de Academia Română poartă numele EMIL RACOVIȚĂ.  


Like it? Share with your friends!

Raluca Ioana
Totul este artă, cum de altfel și țara aceasta, România, este o adevărată piesă de muzeu. Iar ca orice piesă valoroasă, merită să fie recunoscută de către noi. Să scriu este o pasiune, să scriu despre România este deja iubire.