fbpx

Peştera Meziad din Bihor – mari săli subpământene de peste 30 de metri înălțime.

Dacă alte țări au catedrale ridicate către cer, aici, la Peștera Meziad, noi românii avem o adevărată catedrală subpământeană. Începând cu magnificul portal, apoi cu prima sală, care se desfășoară ca un adevărat amfiteatru de concerte, Peștera Meziad se dezvăluie celor care o vizitează ca o adevărată peșteră mare, fiind una dintre primele peșteri amenajate și mult timp una dintre cele mai lungi peșteri din România (4.750 m lungime a galeriilor explorate, aflate pe mai multe nivele).

Ea este situată în județul Bihor, pe Valea Meziadului, în regiunea sud-estică a Munților Pădurea Craiului și zona de vest a Munților Apuseni. Se află la o distanţă de 2,5 km de localitatea cu acelaşi nume, ce aparţine de comuna Remetea. Ea s-a format în urma evoluţiei subterane a două pâraie. Peştera are numeroase ramificaţii, fiind etajată pe trei niveluri, dintre care cel inferior se afla sub apă.

Geograful austriac Schmidl este cel care face primele descrieri ale Peşterii Meziad în anul 1863. Tot el realizează şi o primă schiţă, pentru circa 1.150 de metri de galerii. Această muncă este dusă mai departe de Czaran Gyula, un adevărat explorator al Apusenilor, considerat primul autor al unei hărţi detaliate a peşterii. Declarată monument al naturii, și fiind o rezervație speologică, peștera a fost cercetată intens. În anul 1921 a fost vizitată de o echipă de geologi și speologi având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racoviță. Peștera Meziad a fost amenajată în anul 1972 și deschisă publicului larg. Acum aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului.

Peștera are o gură de intrare spectaculoasă, cu o înălțime de 16 metri și o lățime de 10 metri. Peștera are vizitabile două dintre nivelurile de carstificare: Nivelul inferior, care însumează 1.542 m și se caracterizează prin spații neobișnuit de ample, măsurând frecvent între 20-30 m lățime și 15-20 m înălțime. După circa 400 m, galeriile se îngustează brusc, nivelul inferior prelungindu-se prin două galerii greu accesibile, care, din această cauză, nu sunt incluse în sectorul turistic al peșterii. Nivelul superior, în lungime totală de 3.208 m., prezintă trei zone principale de racord cu galeria inferioară: Galeria descendentă, Galeria de joncțiune și Gâtul Dracului. Suprapunerea celor două niveluri în regiunea Podului Natural creează un spectacol deosebit de impresionant, înălțimea totală a cavernamentului ajungând aici la 36 m.

Peștera oferă condiții prielnice pentru hibernarea liliecilor, în special cei din specia Miniopterus Schreibersii, care formează o colonie destul de mare în Sala Liliecilor din acestă peșteră. Călcând atent pe traseul amenajat, la lumina lămpilor, putem admira profilurile unor spații imense ce se desenează în semiobscuritate: Sala Mare, Sala Liliecilor, Sala Piramidei sunt doar câteva exemple în acest sens. Secţiunea subterană în care cele două etaje vizitabile îşi etalează întreaga frumuseţe este cea a Podului Natural, punct de referinţă pentru circuitul turistic amenajat în Peştera Meziad, unde înălțimea cavernamentului atinge 36 de metri.

 


Citeste mai mult: http://www.cunoastelumea.ro/pestera-meziad-din-bihor-mari-sali-subpamantene-de-peste-30-de-metri-inaltime-galerie-foto/


Like it? Share with your friends!