Peștera Coliboaia este una din cele mai interesante peșteri din România. În ea au fost găsite urme ale omului preistoric și picturi ale acestuia datând din Gravettian sau Aurignacian, 35 000 de ani în urmă.
Peștera se află pe Valea Sighiștelului la 5 km amonte de satul cu același nume din Județul Bihor la 560 m altitudine, la 120 m amonte de Peștera Măgura.
La Peștera Coliboaia se poate ajunge urmând drumul județean de la Beiuș la Sighiștel. De aici, pe valea Sighiștelului în amonte, se urcă 5 km pe poteca din partea dreaptă a văii.
Intrarea în Peștera Coliboaia are o formă triunghiulară cu înalțimea de aproximativ 2 m și se află la baza unui perete stâncos. După intrare, galeria descendentă inițial, ajunge la râul subteran care străbate întreaga peșteră. Lipsit de formațiuni în cea mai mare parte, tavanul galeriei coboară de câteva ori până la nivelul apei formand sifoane greu de depășit. Cea mai importantă zonă a peșterii este ultima treime, unde pereții sunt impodobiți cu scurgeri parietale, iar podeaua și tavanul cu stalactite și stalacmite. Fiind vorba de o peșteră activă, cu puncte mai dificile pe traseu, parcurgerea galeriei necesită echipament speologic. Lungimea totală a Peșterii Coliboaia este de 750 m.
În Peștera Coliboaia au fost descoperite la începutul anului 2010 mai multe picturi ce pot fi încadrate ca aparținând unei perioade vechi a artei parietale, Gravettian sau Aurignacian, între 23 000 și 35 000 de ani vechime. Este pentru prima dată când în Europa Centrală se atestă artă parietală așa de veche. Numite și picturi negre, ele reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, o felină, unul sau două capete de urs și doi rinoceri păroși. Tot aici se găsesc și câteva gravuri. Pe sol sunt răspândite oase de urs. În timpul șederii în peșteră, urșii au zgâriat și au lustruit pereții peșterii peste picturi, confirmand autenticitatea lor.
Sursa: https://identitatea.ro/pestera-coliboaia/
