fbpx

Puțină lume știe că Peștera Meziad, din județul Bihor, este una dintre primele caverne amenajate din țara noastră. Declarată monument al naturii, arie protejată de interes național și rezervație speologică, aceasta adăpostește comori neprețuite, motiv pentru care a stârnit, de-a lungul vremii, interesul a numeroși cercetători. Aici au fost făcute descoperiri uluitoare.

Această peșteră spectaculoasă, aflată în sud-estul Munților Pădurea Craiului, face parte din situl Natura 2000. Asemănată unei catedrale gotice subterane,  Peștera Meziad  se mândrește cu un portal de dimensiuni impresionante, respectiv o înălțime de 16 metri și o lățime de 10 metri, și cu săli uriașe “ornate” cu formațiuni spectaculoase, fiind considerată una dintre cele mai frumoase caverne din țara noastră.

Peștera a stârnit  și continuă să stârnească interesul a numeroși oameni de știință, din diverse domenii.  “Pionierul” explorărilor a fost Czárán Gyula, la începutul secolului al XX-lea.  Începând cu anul 1921,  o echipă de cercetători,  din care făcea parte și marele savant Emil Racoviță, a pătruns în noi galerii, pentru a efectua cercetări biospeologice.  În 1932, noua topografiere a peșterii, făcută de geologul  Erno Balogh, arăta o lungime de 3.464 de metri.   De altfel, o bună perioadă de timp, aceasta a fost considerată drept una dintre cele mai mari peșteri din întreaga Europă.  Explorările au continuat, cercetătorii  ajungând, în ’92, la lungimea de aproape 6.300 de metri. Mai mult, caverna găzduiește 13 din cele 26 de specii de lilieci existente în România. Aici viețuiesc colonii mari de lilieci protejați inclusiv la nivel internațional.

DESCOPERIRI ULUITOARE

În galerii s-au găsit resturi fosile de Ursus spelaeus (urs de cavernă), fiind vorba despre o specie care a dispărut acum aproximativ 12.000 de ani. Mai mult, peștera a fost locuită de om încă din cele mai îndepărtate perioade ale istoriei. Cercetătorii au descoperit urme din paleolitic și neolitic. De o valoare impresionantă sunt și fragmentele de ceramică aparținând culturii Coţofeni, din a doua jumătate a mileniului III î. Cr. “Identificarea aşezărilor de unde  veneau oamenii ce au practicat ritualuri aici sau au folosit peştera ca adăpost este o provocare care revine celor care vor cerceta peștera în  viitor”, afirma dr. Călin Ghemiș  într-un articol ce a fost publicat în  Cartea Peșterii Meziadului, al cărei editor coordonator este dr. Ioana Nicoleta Meleg.


Citeste mai mult: https://identitatea.ro/misterioasa-catedrala-gotica-din-adancurile-romaniei-si-secretele-uluitoare-ale-acesteia/


Like it? Share with your friends!