fbpx

Anual, la data de 20 decembrie, sărbătorim Ignatul sau Pomana Porcului. Această tradiție marchează începutul sărbătorilor de iarnă, ce se sfârșesc odată cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, la 7 ianuarie. Ignatul este o sărbătoare populară care se regăsește pe tot teritoriul României și urmărește obținerea și pregătirea cărnii ce va fi consumată în zilele de Crăciun și Revelion.

Originile acestei sărbători

Cuvântul ignat provine din latinescul ignis care înseamnă foc, sărbătoarea avându-și originile în Antichitate, mai exact la romani. Aceștia sacrificau porcii între zilele de 17 și 24 decembrie, cu ocazia Saturnaliei, sărbătoare închinată lui Saturn, zeul semănatului. Aceștia aveau o serie de ritualuri specifice, cum ar fi sfințirea locului unde avea loc sacrificiul pentru a nu permite spiritelor rele să perturbe ceremonia. Porcul era reprezentarea zeului însuși, iar sacrificarea acestuia reprezenta eternitatea, prin moartea și învierea acestuia la cumpăna dintre ani. De asemenea, toată activitatea trebuia desfășurată de la răsărit și până la apus, deoarece lumina păzea sărbătoarea de influențe malefice.

Templul lui Saturn

Sfântul Ignatie, Ignatul și Inătoarea

În calendarul ortodox, în această zi este marcat Sfântul Ignatie. Acesta a trăit în perioada Împăratului Traian și este cunoscut pentru redactarea unor scrisori ce poartă denumirea de epistole și reprezintă monumente ale literaturii creștine. Acesta a fost executat la Roma în perioada persecuțiilor împotriva creștinilor. Cu toate acestea, nu pare a fi decât o coincidență de nume în raport cu sărbătoarea noastră. Ignatul nu are nicio legătura cu Sfântul Ignatie, ba din contră, ar reprezenta un spirit al belșugului ce prevestește sărbătorile care urmează. Se spune că în ziua Tăierii Porcului, sunt interzise alte activități gospodărești. Astfel, Inătoarea este spiritul malefic care blesteamă femeile ce nu țin cont de asta și fac alte treburi precum gătit, curățenie etc. Inătoarea este reprezentată de o femeie-căpcăun, care le ademenește pe acestea să muncească ca mai apoi să le pedepsească.

Obiceiuri și superstiții

  1. Se spune că porcii visează dacă vor fi sau nu tăiați, iar dacă trec de această sărbătoare fără a fi sacrificați, aceșia se îmbolnăvesc și slăbesc, nemaiputându-și împlini condiția.
  2. Se spune că pentru a se feri de Inătoare, femeile trebuie să iasă noaptea în curte și să imite cântecul cocoșului, care o sperie pe aceasta, iar mai apoi să stinga focul din casă pentru a nu o ademeni înapoi. De asemenea, tot cu scopul de a evita să fie blestemate de Inătoare, femeile pot înconjura casa de trei ori cu o cârpă în flăcări.
  3. Se spune că dacă ai cusut haine în ziua de Ignat, acestea fie vor provoca dureri celor care le poartă, fie vor face porcii să râme în grădină sau să rupă alte haine.
  4. Se spune că oamenii care participă la sacrificiu trebuie să fie curați sufletește, de preferat spovediți și împărtășiți. Pe de altă parte, se spune că dacă femei miloase participă la pomană, porcul nu poate muri.
  5. Se spune că oamenii trebuie să se mânjească cu sângele animalului pe frunte pentru a fi sănătoși și rumeni tot anul

Cu toate că sărbătoarea pică întodeauna în timpul postului, românii nu se abțin. Prin urmare, din carnea obținută în urma tăierii porcului se obțin cârnați, șorici, lebăr, tobă, caltaboș și lista poate continua.


Like it? Share with your friends!

Ioana

Simt că este nevoie să ne cunoștem țara: istoria, tradițiile, meleagurile și oamenii. Eu îmi doresc să ofer o direcție în călătoria spre descoperirea originilor noastre, o perspectivă nouă asupra acestora și mândrie că suntem români.