Regele Carol I intenţiona să abdice şi nu voia ca Ferdinand să ajungă rege. Urmarea ar fi fost retragerea dinastiei de Hohenzollern de pe tronul României. Acest lucru nu a putut fi pus în practică deoarece Carol I a murit, a arătat istoricul Ioan Scurtu în cadrul evenimentului de lansare a editurii Mediafax.
Regele Carol I, care a condus România timp de 48 de ani (1866 – 1914), a vrut să abdice de pe tron cu numai câteva luni înainte să moară, însă acest gest nu avea la bază motive de sănătate. De asemenea, el nu dorea ca în locul lui să ajungă rege Ferdinand, nepotul său, care trebuia de drept să îl urmeze la tronul României. Aceste afirmaţii au fost făcute de către istoricul Ioan Scurtu în cadrul evenimentului de lansare a editurii Mediafax, vorbind despre raporturile dintre rege şi Ion I.C.Brătianu, prim ministru în momentul decesului primului rege al României.
În cadrul evenimentului de lansare al volumului, prof. univ. dr. Ioan Scurtu a afirmat că Brătianu nu se sfia să se considere un mare român, „ci chiar pleda în acest sens”, arată platforma descoperă.ro.
Scurtu a făcut referire la momentul 1914, când regele Carol I „cerea neapărat” ca România să intre în Primul Război Mondial alături de Puterile Centrale, respectiv de Germania, „ţara lui de origine, în timp ce Brătianu, cu multă stăruinţă, aş zice cu eleganţă, a insistat asupra ideii că un război nu poate fi dus împotriva sentimentului naţional, iar sentimentul naţional al românilor era de eliberare a fraţilor din Transilvania”.
Istoricul a subliniat că decizia Consiliului de Coroană din 21 iulie 1914 (3 august 1914, pe stilul nou), ca România să îşi menţină neutralitatea, l-a afectat atât de tare pe regele Carol I, încât acesta a decis să abdice în septembrie 1914. „Acesta este un lucru mai puţin cunoscut şi mai puţin valorificat, să zic, istoriografic. Dar există documentul la Arhivele Naţionale, l-am publicat. Dar să abdice într-un anume fel, nu în favoarea moştenitorului tronului, a lui Ferdinand care era de 30 de ani în ţară şi, normal, trebuia să urmeze el la tron, ci retragerea dinastiei de Hohenzollern de pe tronul României.
Conform Constituţiei, într-un asemenea caz trebuia apelat la o altă dinastie europeană, ori eram în plin război. Era posibil în acele împrejurări să se ajungă la un acord privind un rege pentru România? Practic, imposibil. Dar, Dumnezeu, dacă e să îl evocăm, îi ajută pe toţi, inclusiv pe Carol I, şi la 10 octombrie (1914 n.r.) a murit şi nu a apucat să semneze şi să difuzeze acest document. Aşa încât a rămas în istorie ca un rege mare, un rege important care a domnit 48 de ani, cea mai lungă domnie din istoria românilor, şi noi avem cuvinte frumoase despre el”, a precizat prof. univ. dr. Ioan Scurtu în cadrul evenimentului de lansare al editurii Mediafax.
Citește mai mult: https://stiinta-mister.ro/
