Nu este România frumoasă pentru cultura și diversitatea ei?! Pentru că noi ne-am născut pe teritoriul acesteia, mulți nu am reușit să îi observăm adevărata frumusețe, fiind o țară normală, în care zilele și timpul se scurg ușor-ușor. Însă, în adânc, România nu este decât o piesă valoroasă de artă, care reușește să încânte turiști și călători din toate colțurile lumii. Un om venit din cruntele zone ale Iracului, mărturisea că România pentru el este Raiul și nu numai, că aici a descoperit adevărata liniște. Dacă toți străinii o apreciază și o iubesc, de ce să nu facem și noi asta? Răspunsul este oarecum simplu, ci anume că obișnuința ne-a refuzat șansa de a privi țara și cu alți ochi.
Mulți străini mărturisesc că România este o frumoasă și implacabilă țară, a cărei cultură este de-a dreptul fascinantă. Oriunde ar ajunge, vor cunoaște ceva nou: fie locuri în sine, oameni, tradiții și obiceiuri, dar mai ales, cuvinte și vorbe ale bătrânilor, care pentru mulți dintre călători nu au foarte mult sens. Chiar și noi suntem uneori surprinși de unele cuvinte nemaiauzite sau de acele proverbe și zicale ale sătenilor.
În defintiv, fiecare țară se afirmă prin limbajul propriu, dar România este printre puținele țări ale cărei cuvinte sunt foarte greu de pronunțat, dar și greu de înțeles, în mod special acele proverbe cu o altă însemnătate decât sensul propriu-zis sau sintagme, care în fond nu au foarte multă logică. Explică-i unui străin că la noi ,,bine rău” înseamnă ,,foarte bine” sau că ,,ai grijă!” este mai degrabă o amenințare, atunci când este pronunțat pe un ton ridicat și ușor vulcanic. Cam despre astfel de ,,vorbe” discutăm.
Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare…
Mihai Eminescu
Când vine vorba de proverbe, ei bine…uneori sunt greu de înțeles chiar și de către noi, care cunoaștem limba foarte bine. Câte proverbe cunoști? Mai jos este o listă cu cele mai frumoase și cunoscute proverbe, dar și câteva mai puțin populare, ce pentru unele persoane eu reprezentat o problema în a fi înțelese. Nu mai vorbim de străini, care ajung în diferite regiuni ale României și care se pierd printre cuvintele localnicilor.
1. A ajuns cuțitul la os.
2. A despica firul în patru.
3. A duce cu preșul.
4. A călca pe bec.
5. A cânta cuiva în strună.
6. A da bir cu fugiții.
7. Banu-i ochiul dracului.
8. Bine faci, bine găsești.
9. Buturuga mică răstoarnă carul mare.
10. Capul ce se pleacă, sabia nu îl taie.
11. Cele rele să se spele, cele bune să se adune.
12. Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
13. Cu o floare nu se face primăvară.
14. Cui pe cui se scoate.
15. Cum îți așterni, așa dormi.
16. Cine seamănă vânt, culege furtună.
17. Cum e turcul și pistolul.
18. Lucrul, odată început, e pe jumătate făcut.
19. Năravul din născare leac nu are.
20. Țara arde, iar baba se piaptănă.
Câte dintre aceste proverbe ai recunsocut și care sunt cele mai cunoscute în regiunea ta?
