Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste doua mii sase sute de ani vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe grânele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale.
Datorita eforturilor lui V. Parvan între 1914-1916 si 1921-1926 cercetarea Histriei a însemnat dezvelirea in întregime a zidului mare al cetatii, precum si a unui mare numar de edificii publice si private, majoritatea din sec. IV-VII dupa Christos: cartierul din vestul cetatii, edificiul comercial, piata cu portic, termele, precum si numeroase inscriptii ce ofereau o imagine sugestiva a dezvoltarii cetatii.
Histria (Istria in limba greaca – denumire luata de la fluviul Istros = Dunarea) prospera si se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizica = gymnasion si cele cultural-artistice = museion cunosteau forfota obisnuita locurilor de acest fel. Reluarea sapaturilor, sunt reluate în anul 1949 de catre Academia Româna.
In interiorul cetatii se întreprind sapaturi în sectorul de sud-vest, în zona centrala (domus) si cea a templelor grecesti (zona sacra), obtinându-se date precise pentru o perioada mai putin cunoscuta din viata coloniei, începând cu asezarea grecilor întemeietori printre localnici, pâna la încetarea stapânirii romane aici. Aceste noi descoperiri au fost valorificate prin cele sapte volume închinate Histriei aparute pâna în prezent.
Citește mai mult: infoghidromania.com
