Există un singur lucru în lume care trăiește la fel ca un om sau oricare altă ființă vie, iar acela este CARTEA. Pe cât de absurd poate să sune, dar o carte este o adevărată purtătoare de viață. Mărturisirile, poveștile,declarațiile unor autori ce au așternut pe foi tot sufletul și gândul lor. Sunt trăirile intense ce au marcat destinele unor scriitori, ca în cele din urmă cititorii să se regăsească printre rândurile infinite ale cărților lor.
Cărţile sunt mai mult decât cărţi, ele sunt viaţa, sufletul şi miezul timpurilor trecute, motivul pentru care oamenii au muncit şi au murit, esenţa şi chintesenţa vieţilor lor.
Amy Lowell
O carte prinde viață în momentul în care un scriitor îi umple paginile cu trăirile lui, fie ele reale sau imaginare, iar noi cititorii prelungim viața cărții la fiecare atingere a filelor, cu fiecare rând citit și recitit, îmbogățim destinul acesteia cu dragostea pentru ea, pentru literatură. Cinstim adevărata valoare a unei cărți în ziua de 23 aprilie, Ziua Internațională a Cărții. Căci pe cât de simplă pare, cartea este tezaurul unui popor.
Cărţile sunt avuţia tezaurizată a lumii şi moştenirea potrivită pentru generaţii şi naţii.
Henry David Thoreau
Religia se bazează pe Biblie, istoria pe manuscrise și vechi documente, fizica și matematica pe notațiile marilor teoreticieni ai timpurilor…iar toate acestea au la baza lor cărți, singurele dovezi care s-au menținut de-a lungul trecerii anilor. Oamenii de renume, de la scriitori la poeți, matematicieni, istorici, toți au scris ce au avut mai de preț, fie că poezii, teoreme sau descoperiri, ca noi cei de astăzi să ne putem bucura de arta pe care au realizat-o. Cărțile sunt artă pură și trebuie valorificate la adevăratul lor nivel.
Cărţile sunt purtători ai civilizaţiei. Fără cărţi, istoria este tăcută, literatura toantă, ştiinţa schiloadă, gândurile şi imaginaţia în repaos.
Barbara Tuchman
În România de-a lungul secolelor au avut șansa de a se remarca oameni care au trăit prin intermediul și datorită cărților, poeți și scriitori de renume, de asemenea și oameni de știință, iar numele lor astăzi răsună prin biblioteci, librării și anticariate.
Prima carte
Prima carte în România apărea în anul 1561, spun istoricii români. Aceasta era tipărită de către diaconul Coresi și cuprindea cele 4 Evanghelii. Astfel lua naștere prima carte în limba română, numită Tetraevanghelul. În epilogul cărții este menționat și scopul ei, astfel rândurile spuneau:
“să fie popilor rumanești să înțeleagă să învețe rumanii cine-s creștini.”
Literatura națională
Literatura în România avea să se dezvolte puternic la începutul secolului XIX, timpul marilor proiecte pentru crearea unei literaturi naționale. În acea perioadă se afirmau Vasile Alecsandri(1821-1890), un mare scriitor de poezie, proză scrisă și dramă, de asemenea culegător de folclor, iar un altul fiind Costache Negruzzi(1808-1868), fondatorul nuvelisticii românești și un model în scrierea de nuvele istorice. Prin scrierile lor, ce și astăzi sunt recunoscute în rândul cititorilor, ne teleportăm în timp, pe vremea unor conducători precum Alexandru Lăpușneanul sau dincolo de codri, pe drumurile satului țărănesc pe care Alecsandri le descrie.
A doua jumătate a literaturii avea ca principală atracție Societatea Culturală Junimea, ca autor principal pe Titu Maiorescu(1840-1917). Revista sa Convorbiri Literare a fost cea care a ajutat la debutul marilor scriitori ai literaturii românești din secolul XIX și anume Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale și Ion Creangă.
Perioada interbelică avea să se remarce prin poezie, ce gravita în jurul mai multor poeți: Tudor Arghezi(1880-1967), Lucian Blaga(1895-1961), George Bacovia(1881-1957), Ion Barbu(1895-1964), care nu a fost decât scriitorul de rânduri ermetice, dar și un strălucit matematician în teoria spațiilor. Aceasta este dovada că o carte nu înseamnă decât literatură, ci ea poate cuprinde teoreme, definiții, povești, trăiri, toate rezumându-se la viață.
În proza scrisă s-au remarcat Liviu Rebreanu(1885-1944), cu marile sale capodopere “Ion” și “Pădurea Spânzuraților”; Mihail Sadoveanu(1889-1961), ce a scris un volum mare de romane unice datorită densității metaforice și a infuziei de înțelepciune; Camil Petrescu(1894-1957), un scriitor de proză psihologică.
Cărţile ne sunt prieteni statornici… Ne sunt sfetnici şi nu ne contrazic. Cărţile care ne plac sunt şi urne pline de amintiri.
Mihail Sadoveanu
Critica din România este reprezentată de mari personalități precum: Mihail Dragomirescu, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu și marele Goerge Călinescu, ce a supus întreaga literatură română la o judecată axiologică.
Pentru a celebra adevărata valoare a cărților, în anul 1995 Consiliul General UNESCO a declarat ziua de 23 aprilie, Ziua Internațională a Cărții, pentru a încuraja lectura în rândul oamenilor. În România este sărbătorită de asemenea și Ziua Bibliotecarului.
