Unul dintre cele mai mari „of-uri” ale poporului român este tezaurul României care a fost trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial și care nu a mai fost niciodată returnat în întregime. Totuși, cât de mult aur a ajuns în Rusia și cât din el a fost recuperat? De ce tonele de aur nu au fost mutate la Londra?
În august 1916, România luase decizia intrării în război, alături de Antantă. Trupele germane, austro-ungare și bulgare au preluat inițiativa ocupând în toamna aceluiași an Dobrogea, Oltenia și Muntenia, conducerea României fiind nevoită să mute capitala țării de la București la Iași și să organizeze rezistența în fața invadatorilor în Moldova.
Astfel, în luna noiembrie a anului 1916, s-a decis și mutarea sediului Băncii Naționale a României, ocazie cu care și tezaurul său a fost transportat la Iași. Era vorba la acea vreme despre 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur și 2,4 tone de lingouri de aur). Oamenii politici ai vremii au luat în calcul mutarea tezaurului în Rusia, cu atât mai mult cu cât Banca Națională a Franței luase o decizie similară și mutase tezaurul în Statele Unite ale Americii.
De ce nu a fost mutat tezaurul la Londra?
Emil Costinescu, ministrul de finanțe al vremii, luase în calcul și Londra ca destinație, dar considera că drumul ar fi prea lung și prea periculos. În plus, submarinele germane puteau oricând intercepta transportul. Astfel, Moscova a fost orașul ales drept destinație pentru tezaurul românesc.
Cât de mare era tezaurul României de la Moscova?
Transportul care ajungea cu trenul în Moscova cuprindea acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, odoarele mănăstirești din Moldova și Muntenia, arhive, depozite, colecții ale multor instituții publice și particulare, efecte publice și alte valori (cum ar fi acțiuni, obligațiuni, titluri de credit, gajurile Muntelui de Pietate etc.) și o cantitate de 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur și 2,4 tone de lingouri de aur). Tezaurul a fost dus la Kremlin în două etape: între 12 și 14 decembrie 1916 (17 vagoane) și între 23 și 27 iulie 1917 (24 de vagoane).
Cât a primit România înapoi din tezaur?
Abia în anul 1935, după ce relațiile diplomatice cu Rusia au fost reluate, Kremlinul a restituit o parte din arhive. Cu aceeași ocazia însă au fost repatriate și rămășițele pământești ale lui Dimitrie Cantemir, unul dintre cei mai mari cărturari români. Iar în anul 1956, comuniștii români primeau de la tovarășii rusi o altă tranșă: tablouri, cateva comori antice si ceva documente. Restul a ramas la Moscova.
Nici Ceaușescu n-a reușit să-l aducă înapoi
Nume mari ca I. C. Brătianu, Titulescu, maresalul Antonescu, Gheorghiu-Dej sau Ceausescu au purtat ample tratative pentru recuperarea aurului de la Kremlin. În zadar. Rușii au fost de neclintit.
Au vândut rușii tezaurul?
Astăzi, tezaurul României ar valora câteva miliarde de euro. Nu se știe dacă nu cumva rușii, aflați într-o nevoie stringentă de lichidități la începutul anilor ’20, au început să vândă aur pe piețele internaționale. Aur românesc din tezaur ar fi apărut în țările scandinave, în Franța și în Marea Britanie.
Citește mai mult: www.shtiu.ro
