Palatul Suțu din capitală, astăzi sediu al Muzeului Municipiului București, situat în imediata vecinătate a Pieței Universității, este un obiectiv destul de cunoscut. Altfel stau lucrurile însă când vine vorba despre vila Suțu de la malul mării, un edificiu încărcat de istorie și legende, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Pentru început, legenda
Clădirea, ce transmite și astăzi trecătorilor un aer oriental, nu putea fi ocolită de legende. Înrudit cu povestea de la capul Kaliakra, din Bulgaria de astăzi, mitul creat în jurul vilei Suțu a luat naștere în perioada în care Constanța dădea socoteală Porții. Se spune că în vremea aceea, la baza falezei, fusese construit un debarcader unde acostau corăbiile otomane. La plecarea spre capitala Imperiului, la bordul vaselor erau urcate cele mai frumoase fete ale Dobrogei pentru a fi duse în haremul sultanului. Multe dintre fecioare alegeau însă să se arunce de pe faleza înaltă, pentru a scăpa de rușine. În cinstea fecioarelor care și-au curmat viața în acest loc, debarcaderul a rămas cunoscut ca “Debarcaderul virginelor”. În preajma anului 1900 furtunile și valurile puternice au distrus debarcaderul, lăsând ca amintire generațiilor viitoare o poveste cu iz de legendă.
Cine a fost comanditarul vilei?
Așa cum se întâmplă cu majoritatea reședințelor din epocă, construcția preia numele proprietarului. În acest caz este vorba despre Mihail C. Suțu (1841-1933), fiu al fostului ministru de finanțe, Constantin Suțu și strănepot al lui Mihai Suțu, cel ce a domnit de trei ori în Țara Românească și o dată în Moldova.
Sursa: https://identitatea.ro/vila-sutu-de-la-malul-marii/
